- protuberánţã
- s. f., g.-d. art. protuberánţei; pl. protuberánţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
protuberanţă — PROTUBERÁNŢĂ, protuberanţe, s.f. 1. Parte a unui obiect, a unui organ etc. ieşită în relief; proeminenţă, ieşitură. 2. Nor de gaz incandescent care apare pe fondul coroanei solare în forma unor limbi de foc. – Din fr. protubérance. Trimis de… … Dicționar Român
protuberant — PROTUBERÁNT, Ă, protuberanţi, te, adj. Care constituie o protuberanţă. – Din fr. protubérant. Trimis de oprocopiuc, 23.04.2004. Sursa: DEX 98 protuberánt adj. m., pl. protuberánţi; f. sg. protuberántă, pl … Dicționar Român
inion — INIÓN, inioni, s.m. Protuberanţă externă a osului occipital, considerată reper în măsurătorile antropometrice. [pr.: ni on] – Din fr. inione. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 inión s. m. (sil. ni on), pl. inióni Trimis de siveco … Dicționar Român
triceratops — TRICERÁTOPS, triceratopşi, s.m. (La pl.) Gen de reptile fosile din ordinul dinozaurienilor, care cuprindea animale de 6 8 m lungime, cu craniul înconjurat, în regiunea posterioară inferioară, de un guler din plăci cornoase, cu două coarne… … Dicționar Român
bosă — BÓSĂ, bose, s.f. 1. (anat.) Proeminenţă pe suprafaţa unui organ. 2. (Franţuzism) Aptitudine. – Din fr. bosse. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 bósă s. f., pl. bóse Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BÓSĂ … Dicționar Român
bulbucătură — BULBUCĂTÚRĂ, bulbucături, s.f. Proeminenţă rotunjită, protuberanţă. – Bulbuca + suf. ătură. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BULBUCĂTÚRĂ s. v. proeminenţă, protuberanţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bulbucătúră s … Dicționar Român
cocoaşă — COCOÁŞĂ, cocoaşe, s.f., 1. Deformaţie patologică a trunchiului unui om, care constă într o curbură (posterioară, anterioară sau laterală) a coloanei vertebrale, a coastelor sau a sternului; gheb1. 2. Protuberanţă naturală pe spinarea unor animale … Dicționar Român
papilă — PAPÍLĂ, papile, s.f. Mică proeminenţă (conică) a pielii, a unor mucoase sau a feţei externe sau interne a unui organ. – Din lat. papilla, fr. papille. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 papílă s. f., g. d. art. papílei; pl. papíle… … Dicționar Român
proeminenţă — PROEMINÉNŢĂ, proeminenţe, s.f. Faptul de a fi proeminent; (concr.) parte proeminentă a unui obiect, ridicătură, ieşitură. [pr.: pro e ] – Din fr. proéminence. Trimis de oprocopiuc, 19.04.2004. Sursa: DEX 98 PROEMINÉNŢĂ s. 1. v. ieşitură. 2. v.… … Dicționar Român
tuberozitate — TUBEROZITÁTE, tuberozităţi, s.f. Proeminenţă osoasă pe care sunt fixaţi muşchii şi ligamentele. – Din fr. tubérosité. Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX 98 tuberozitáte s. f., g. d. art. tuberozităţii; pl. tuberozităţi Trimis de… … Dicționar Român